Pastura este poate cel mai valoros produs al stupului, dar si
cel mai putin cunoscut. In esenta, pastura este un polen modificat,
hrana harnicelor albine.
Acestea depoziteaza polenul
recoltat in celulele fagurilor de ceara, il amesteca cu saliva lor si
il indeasa cu capul pentru a elimina aerul dintre granulele de polen.
Sub influenta substantelor adaugate de albine, a microorganismelor, a temperaturii si umiditatii ridicate din cuib (stup), precum si datorita modului de conservare, polenul sufera o serie de transformari biochimice si modificari structurale, transformandu-se in pastura. Datorita faptului ca transformarile suferite de polen sunt biochimice, produsul rezultat este diferit de polenul initial.
Transformarea polenului in pastura comporta mai multe etape:
- prima etapa consta in dezvoltarea bacteriei pseudomonas, aeroba, care va consuma intreaga cantitate de oxigen, ceea ce conduce in final la moartea acestor bacterii, prin autoasfixiere.
- a doua etapa se produce prin dezvoltarea unei bacterii anaerobe, lactobacillus, care foloseste glucidele ca sursa de energie, producand in schimb acid lactic, concentratia acestuia ajungand la 3,2%; de asemenea creste concentratia de vitamine din grupa B.
La fel ca in cazul polenului, pastura poate fi cruda sau uscata, cea uscata se poate pastra mai mult timp decat cea cruda.
Pastura este un produs natural, cu insusiri mai valoroase decat ale
polenului datorita continutului mai mare in zaharuri simple, vitamina
K, enzime si aminoacizi, precum si a aciditatii sporite ce o face
usor asimilabila. Fata de polen valoarea nutritiva si antibiotica
este de 3 ori mai mare. De asemenea, invelisul extern al polenului,
exina, este distrus, determinand asimilarea mai usoara de catre
organism.
Pastura cruda poate fi pastrata, la frigider, timp
de cateva saptamani; cantitatile mai mari se tin in congelator.
Compozitia chimica a pasturii este urmatoarea:
- carbohidrati (glucide) - 35%
- lipide 1-6%
- carotenoizi (provitamina A) - 200-875 mg/kg
- vitamina E - 1,7 g/kg
- vitamina C - 6-200 mg/100g produs
Colectarea pasturii din faguri este destul de dificila si implica
multa munca manuala, migaloasa.
La cumpararea acestui produs
se va urmari ca transformarea polenului in pastura sa fie deplina,
lucru probat de forma de hexagon (imprumutata de la celulele din
fagure). Se admite un procent de sfaramaturi de 20-25% din total
cantitate.
Pastura acopera toata gama de recomandari ale polenului: afectiuni
hepatice, anemii, stres, reumatism, reglarea tranzitului intestinal,
afectiunile de colon, constipatii cronice de diverse etiologii, insa
actiunea ei este mult mai rapida si mai puternica.
In cazul
afectiunilor hepatice actiunea pasturii este cu adevarat remarcabila,
inregistrandu-se rezultate de exceptie in hepatite acute si cronice,
in ciroze uscate sau umede.
Doza uzuala recomandata este de 5-10 grame/zi, in doza unica sau in doua prize. In cazul afectiunilor hepatice severe (hepatite de tip: A, B, C, ciroze), doza va creste spre 30 g/zi, administrarea se va face in trei prize (circa 10 g/administrare) si pe cat posibil intre mese, adica la o ora si jumatate sau doua dupa masa.
Contraindicatii: ca si in cazul polenului
si al mierii, pastura va fi folosita de catre diabetici cu
precautie.
Produse apicole >> Pastura